Utilaje pentru viticultura-Utilajele viticultorilor-Utilaje Viticultura
Utilaje pentru viticultura. Activam in zona viticola a Romaniei si a Moldovei si indraznim sa iti oferim: UTILAJELE VITICULTORILOR !!! Te ajutam sa iti gasesti utilaje folosite in viticultura la romani si incarcam totodata sa iti oferim toata gama de utilaje pentru viticultura. In sectorul viticol lucrurile stau foarte bine iar utilajele sunt foarte necesare.
Viticultorul reprezinta persoana (podgorean) devotata cresterii vitei-de-vie si producerii de vin. Specialistul în viticultura foloseste utilaje speciale pentru viticultura.
UTILAJELE SI FOLOSIREA ACESTORA IN DOMENIUL VITICULTURII
Suprafata totala cultivata cu vita de vie roditoare a fost in anul 2003 de 238.300 hectare, iar productia totala de struguri s-a situat la 1.102.400 tone, cu 25.000 tone mai mult ca in 2002. In perioada 2000 - 2002 a fost inregistrata o balanta comerciala excedentara cu un sold pozitiv care a oscilat intre 16.487,3 mii $ in 2000 si 21.282,5 mii $ in 2002, iar in acest an valoarea s-a ridicat 12,0 milioane de euro, ceea ce inseamna 6,0 % din valoarea totala a exporturilor agricole.
Intre tarile cu traditie in viticultura si vinificatie din Europa, Romania ocupa locul 5, raportat la suprafata viticola si locul 6 la productia de struguri si la cea de vin.
Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde in principal Chasselas d'oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria.
Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris, Muscat Ottonel iar pentru vinuri rosii: Merlot, Babeasca neagra, Cabernet Sauvignon, Pinot noir si Burgund mare.
Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin, 73,6% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26,4% soiurile pentru vinuri rosii.
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului este in faza de finalizare a Registrului Plantatiilor Viticole, urmand ca in luna martie sa fie definitivat intregul proces.
Registrul plantatiilor cuprinde fisele tehnice ale tuturor parcelelor cultivate cu vita de vie: suprafete, proprietar, soiul cultivat, varsta viei.
Problemele intampinate in sectorul vitivinicol sunt determinate si de procesul de imbatranire accelerata a plantatiilor.
Din totalul suprafetelor cu vii pe rod de 242,7 mii ha in ianuarie 2001 existau 57.739 ha (23,8%) cu vii in varsta de 11-20 ani si 132.387 ha (54,6%) cu vii in varsta de peste 20 ani.
De asemenea, reducerea consumului de vin sub 21l/cap/an favorizeaza consumul de bauturi spirtoase, alimentat si de piata neagra a bauturilor spirtoase, care permite vanzarea acestora la preturi mai accesibile decat vinul.
Alte probleme semnalate din teritoriu ar fi, in principal lipsa unei piete de gross pentru desfacerea strugurilor si costurile ridicate la ingrasaminte chimice si pesticide.
Situatia suprafetelor plantate cu vita de vie - principalele podgorii din Romania
Suprafata plantata cu vita de vie pe raza municipiului Bucuresti este de 14.388 ha, suprafata rezultata din Declaratiile de sortiment viticol completate de persoanele fizice si juridice.
Vita de vie existenta in judetul Botosani in anul 2003 a fost cultivata pe o suprafata de 1.652 ha, de la care s-a obtinut o productie totala de struguri de 9.115 tone.
Productia de vin obtinuta in 2003 a fost de 91.150 hectolitrii, din care 6.160 hectolitrii din soiuri nobile, iar 84.990 hectolitrii din soiuri hibride.
In ultimii trei ani, in acelasi judet, s-au facut investitii pentru plantarea a 35 hectare de vie nobila, din soiurile: Merlot - 6 hectare si Feteasca alba - 29 hectare, la societatea comerciala Vinalcool Botosani.
Materialul saditor viticol folosit provine de la S.C. Pietroasa S.A., judetul Vrancea.
In judetul Vaslui viticultura reprezinta o veche traditie a locuitorilor de pe aceste meleaguri.
Cultura vitei de vie s-a dezvoltat in jurul unor centre zonale care au devenit ulterior podgorii cu renume si astazi se delimiteaza: Podgoria Husilor, Podgoria Vaslui, Podgoria Barladului, Podgoria Paluestilor, Podgoria Elanului ( Murgeni ) Podgoria Tutova .
In toate aceste podgorii in prezent pregatirile pentru noua recolta sunt in toi.
In ultimii trei ani, viticultura judetului Vaslui, a trecut printr-un proces amplu de privatizare, noii proprietari au avut probleme financiare, au fost si suficiente litigii si nu s-au facut investitii noi, ci s-a urmarit mentinerea in cultura a suprafetelor de vii existente, dupa ce timp de 10 ani dupa revolutie o mare parte din patrimoniu viticol cu vii nobile a fost degradat prin incertitudinea proprietarilor si neexecutarea lucrarilor de ingrijire.
In Vrancea, cu toate greutatile intampinate, exista dorinta de reinfiintare a unor noi plantatii viticole in suprafata de 55 hectare cu soiuri de inalta calitate, pentru care ar fi necesare fonduri de peste 30,5 miliarde lei.
In ultimii trei ani, prin programele Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului au fost achizitionate 181 tractoare viticole si 350 utilaje si echipamente agricole noi pentru viticultura.
Trebuie sa mentionam ca prin Programul SAPARD se deruleaza in Vrancea un numar de doua proiecte cu o valoare eligibila de 2,2 milioane euro privind infiintarea de noi centre de vinificatie, precum si modernizarea, retehnologizarea prelucrarii si imbunatatirea marketingului vinului.
Este in curs de derulare si un program cu Banca Mondiala, a carui scop este promovarea criteriilor de calitate in domeniul productiei si marketingului produselor hortiviticole.
De asemenea, s-a investit si in pregatirea profesionala a viticultorilor care au beneficiat de instruiri in strainatate (Germania) si care au absolvit diferite cursuri postuniversitare sau de calificare in meseria de viticultor- vinificator.
O realizare deosebita a viticulturii vrancene o constituie colectia ampelografica (de vita de vie) infiintata de catre SC Veritas Panciu SA, care cuprinde un numar total de 75 soiuri si clone Vitis vinifera din care: 21 soiuri pentru struguri de masa, 30 soiuri pentru vinuri albe, 14 soiuri pentru vinuri rosii si 10 soiuri rezistente.
Dupa disparitia fostelor I.A.S.-uri, s-au constituit in judetul Dolj, doua societati viticole private S.C. Crama Segarcea si S.C. Vie - Vin Segarcea.
S.C. Crama Segarcea, detine 203 ha vie nobila pe rod, bine intretinuta si fosta crama regala.
Noii proprietari fac eforturi financiare si au in curs de desfasurare si un proiect SAPARD in valoare de 2 milioane euro, pentru dotarea cu utilajele necesare conditionarii si imbutelierii vinului.
In paralel, au preocupari pentru intinerirea plantatiilor.
S.C. Vie - Vin Segarcea este o societate tanara, care detine 35 ha cu Cabernet Sauvignon la Segarcea si 25 ha cu Feteasca alba la Breasta.
Prin eforturi financiare substantiale, au fost puse la punct plantatiile si s-a dotat centrul de vinificare cu utilajele necesare obtinerii vinurilor albe si rosii de calitate superioara.
Pentru viitorul apropriat se pregateste si un proiect prin programul SAPARD, pentru dotarea cu utilajele necesare conditionarii si imbutelierii vinului.
In podgoria Dragasani, judetul Valcea, exista 18 localitati unde, prin traditie, se cultiva vita de vie, suprafata acesteia fiind de 4.050 ha, din care 4.032 ha vii sunt pe rod.
Anul trecut a fost o perioada favorabila pentru viticultori, avand in vedere ca productia medie de struguri la ha a fost de 6.500 kg.
Productia totala valorificata de proprietari a fost de: 29.708 tone struguri, respectiv 166.104 hectolitri vin.
Situatia in viticultura la nivelul judetului Prahova este binecunoscuta ca avand o mare traditie si un renume international.
Intre apa Teleajenului si apa Buzaului, se intinde una dintre cele mai mari podgorii din regiunea viticola Muntenia, podgoria Dealu Mare.
In centrele viticole ale podgoriei productia si comercializarea vinului se face in unitati de profil care si-au castigat faima atat pe piata interna, dar mai ales pe cea internationala a vinurilor.
Dintre ele amintim:
Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie ( I.C.D.V.V.) - Valea Calugareasca
Institutul de cercetare este o institutie publica, structurata dupa modelul celor europene similare, care la nivel national coordoneaza activitatea de cercetare dezvoltare in domeniul viticulturii si vinificatiei si trecerea la un sistem integrat care sa combine armonios laturile esentiale ale activitatii privind : conservarea resurselor naturale si ale mediului ambiant, productia de struguri de vin, calitatea lor, valorificrea superioara a produselor rezultate din viticultura si vinificatie.
Activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica se desfasoara in laboratoare, statii pilot si campuri experimentale.
S.C. Tohani S.A. - Gura Vadului Amplasata in inima podgoriei Dealul Mare, in localitatea Gura Vadului, este un nume de referinta pe deja celebrul ''Drum al Vinului''.
Firma cu capital integral romanesc, dezvolta cea mai mare si cea mai compacta exploatatie din Romania.
Dupa privatizare unitatea a inceput un amplu proiect de retehnologizare ce urmareste alinierea la cerintele de calitate ale Uniunii Europene.
Printre soiurile de vita aflate in exploatare amintim: Tamioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Sauvinion Blanc, Risling Italian, Feteasca Alba, Cabernet Sauvinion, Pinot Noir, Merlot, Feteasca Neagra, Burgund, Sangiovese, precum si cateva soiuri de masa.
De remarcat este faptul ca societatea are aprobat, prin legislatia in domeniu, dreptul de a produce vinuri cu denumire de origine controlata pentru majoritatea soiurilor aflate in cultura.
Exporurile au fost indreptate pe piata Uniunii Europene (Germania, Belgia), tarile nordice (Finlanda), America de Nord (SUA, Canada), fara a neglija imensa piata de Est .
Pe piata libera micii producatori comercializeaza vinul imbuteliat cu preturi cuprinse intre 35.000 si 40.000 lei/litru, vinul vrac - 15.000 lei/litru, strugurii avand un pret de aproximativ 6.500 lei/kg.
Din lipsa de educatie, in mediul rural, consumatorii nu fac distinctie intre vinul nobil si cel de Hibrid Producator.
Realizari deosebite si participari la concursuri nationale si internationale de vin.
Istoria viticulturii dovedeste ca primele participari la competitii de apreciere a calitatii vinurilor, la care si podgoriile vasluiene au participat, dateaza din secolul trecut, iar rezultatele sunt confirmate pe tara.
Astfel la ,,Expozitia universala '' din 1851, tara noastra a obtinut 85 de recompense dintre care o parte si pentru vinuri.
La a doua mare ,,Expozitie universala '' din anul 1873, tara noastra castiga 237 de medalii din care ,, o parte si pentru apreciatele sale bauturi ''.
A treia ,,Expozitie universala '' a avut loc la Paris in 1889 si a adus Romaniei 24 de medalii din totalul de 273 acordate pe plan mondial.
Traditia aminteste ca primele competitii nationale de acest gen au avut loc la noi pe vremea lui Ieremie Movila care a fondat stema Husilor in anul 1592, inscriind printre insemnele ei si via si vinul ca prima bogatie de faima a tinutului Husilor.
Mai tarziu are loc la Focsani ,, Expozitia nationala cu concurs de vinuri '' in anul 1864 organizata de Alex.Ioan.Cuza care a inmanat personal distinctiile celor meritosi, iar in anul 1889 are loc o Expozitie nationala la Falticeni, coordonata de marele agronom Ion Ionescu de la Brad.
Pe meleagurile Vasluiului, la Husi are loc primul ,,Congres si concurs viti-vinicol al judetului Falciu '' in anul 1897, la care au participat peste 1000 de podgorii , cu vinurile lor din recoltele 1892 - 1896. Aprecierea vinurilor prin concursuri si expozitii ia amploare dupa primul razboi mondial.
In anii 1925 si 1926 se organizeaza pentru intreaga Moldova diferite concursuri.
In anul 1972, are loc la Vaslui primul concurs judetean de vinuri la care vinurile noastre au fost premiate cu 63 medalii de aur , 52 medalii de argint si 8 medalii de bronz, iar la IV-lea concurs national de vinuri de la Bucuresti.
In anul 1987, la concursul national de vinuri, tinut la Vaslui, judetul cu acelasi nume se prezinta cu 19 probe de vinuri din care 4 au primit ,, Marea medalie de aur, 10 medalii de aur, 3 medalii de argint si 2 medalii de bronz.
La Festivalul international Bachus 2001, desfasurat la Focsani, probele de vinuri ale judetului Vaslui, au primit medalie de aur pentru vermutul Flora, medalie de argint pentru vinul Feteasca Alba, si medalie de bronz pentru vinul ,, Merlot '' si vinarsul Vascovin si Milenium.
La acelasi festival, editia 2003, SC Vinicola SA Averesti din Podgoria Husi, a primit medalia de aur pentru vinurile Zghihara de Husi si Aligote si medalie de bronz pentru vinul Savignon si Feteasca Regala.
In luna februarie 2003, SC Tohani SA, Prahova si-a prezentat oferta la Targul International de Turism de la Berlin, unde vinurile rosii au fost apreciate de specialisti si de publicul larg.
De asemenea, vinurile produse au fost prezentate si la Bonn si Venetia.
De asemenea, concursul national '' NOVIN''-2003 - 6 medalii de aur, 4 medalii de argint si 1 medalie de bronz si concursul International Bucuresti 2003 - Marea Medalie de Aur si Concursul International de la Bruxelles - Belgia - 1 medalie de aur, 1 medalie de argint, 1 medalie de bronz.
Realizat la initiativa Consiliului Judetean Prahova, bine cunoscutul ''Drum al Vinului'', traverseaza in Regiunea Dealu Mare, cea mai compacta suprafata viticola (aproape 14.500 ha).
Pe acest drum sunt sunt amplasate localitati renumite prin vinurile produse aici - Valea Calugareasca, S.C. ROVIT S.A.,- Ceptura - S.C. DIONYSOS S.A. - Urlati -S.C. VIDELMAR S.A., Gura Vadului- S.C. TOHANI S.A. precum si obiective turistice (fostul Conac al boierului Ulateanu, Muzeul Bellu, Biserica de Lemn, Casa Matache, Casa Seciu).
In judetul Buzau singura societate care a participat la concursuri si targuri interne a fost S.C. Pietroasele, astfel:
- la Valea Calugareasca - unde a obtinut 2 medalii de aur si 2 medalii de argint cu "Tamaioasa Romaneasca".
- la Focsani, unde a obtinut 2 medalii de aur si 2 medalii de argint cu "Tamaioasa Romaneasca".
- la Targul International Bucuresti, unde a obtinut 2 medalii de aur cu "Tamaioasa Romaneasca".
Situatia inlocuirii viilor hibride cu soiuri nobile.
In perioada 2007-2014 vor fi eliminate viile hibride si viile nobile cu durata de exploatare depasita pentru care se propune o perioada de tranzitie de 8 ani.
In acest scop se are in vedere acordarea dreptului de plantare noua pe 15250 hectare/an si a dreptului de replantare pe 4750 hectare/an.
Incepand cu anul 2015 se propune acordarea unei cote anuale de plantari de 9600 ha/an prin implementarea unor programe de restructurare si replantare a podgoriilor si de reconversiune.
Incepand cu anul 2000, in judetul Vaslui, s-au facut numeroase demersuri pentru inlocuirea in cultura a soiurilor de hibrizi producatori directi cu soiuri nobile.
In anul 2003, s-au defrisat 700 ha cu vii hibrizi urmand ca in perioada urmatoare sa fie replantate cu soiuri nobile, Feteasca regala, Sauvignon, Feteasca neagra si Muscat Ottonel, precum si cu soiul traditional Busuioaca de Bohotin.
Fata de cele 1.665 ha de vii hibride existente in anul 2001 in podgoriile valcene, inlocuirea acestora a fost deosebit de lenta, suprafata acestora, la 31 decembrie 2003, fiind de 1.651 ha.
Reticenta producatorilor este motivata de faptul ca vita hibrida este mai rezistenta la boli si factori climatici, iar volumul lucrarilor este mai mic si mai putin costisitor.
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Valcea a lansat un program cu acceptul proprietarilor, potrivit caruia, in perioada 2004 - 2006, urmeaza sa fie desfiintate 806 ha de vita hibrida.
Aceasta reticenta este din plin dovedita si de exemplul judetului Bistrita-Nasaud, unde s-au defrisat 14 hectare de vita hibrida, iar suprafata plantata cu vita nobila nu a fost decat de 1 hectar.
Din pacate, asa cum am mai amintit, lipsa unei culturi ampelografice face ca producatorii sa nu inteleaga diferentele intre vinul de soiuri nobile si cel de vie hibrida.
Pe scurt, principalele diferente care fac ca vinul din vie hibrida sa nu fie acceptat in Uniunea Europeana se refera la continutul scazut de alcool si mai ales la unii compusi chimici existenti, cum ar fi malvidina, aflata in cantitati mai mari decat cele acceptate in Uniunea Europeana.
Investitii recente in domeniul viticulturii
Costul infiintarii unui hectar de vie nobila este intre 800 milioane - 1 miliard lei, iar cheltuielile pana la intrarea pe rod pot ajunge la 1,2 - 1,5 miliarde lei.
In ultimii 3 ani, investitiile in plantatiile viticole din judetul Vrancea au fost reduse datorita veniturilor mici obtinute din valorificarea productiei de struguri si s-au concretizat numai prin completarea golurilor din plantatii.
In sectorul vinicol s-au realizat investitii importante prin modernizarea capacitatii de depozitare la producatorii particulari si a tehnologiilor de producere a vinurilor de calitate prin folosirea de instalatii de dirijare a fermentatiei, prese pneumatice, enzime de fermentatie.
Plantatiile noi de vii s-au facut in judetul Tulcea, pe o suprafata de 65 ha din care: 50 ha de catre SC Aegyssus SA, 15 ha de catre SC Sarica Niculitel SA.
Au fost achizitionate noi instalatii pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare astfel: 6 instalatii de catre SC Silex Impex SRL 4 instalatii de catre SC Inter-Reg SRL, 5 instalatii noi din Spania de catre SC Sarica Niculitel SA.
Au fost cumparate un numar de 15 tractoare viticole noi de catre: SC Silex Impex SRL - 6 bucati, SC Inter-Reg SRL - 4 bucati, SC Sarica Niculitel SA - 5 bucati importate din Spania.
La SC Sarica Niculitel SA, a fost demarata actiunea de modernizare a plantatiilor de vii urmarind crestera distantei dintre randuri pentru adaptarea la noile utilaje, concomitent cu conducerea inalta perfectionata a butucilor.
Pana in prezent s-au facut modernizari pe circa 65 ha.
In judetul Teleorman fost modernizata statia de vinificatie la SC Interagro Zimnnicea, care a fost dotata cu o linie noua de vinificatie centrul de vinificatie Smirdioasa si au fost reparate cladirile existente si spatiile de depozitare, fiind procurate cisterne din fibra de poliester si inox.
Pentru vinificatie in judetul Teleorman se folosesc doua metode: a) Metoda de elaborare a vinurilor albe, utilizind camera scurgatoare metalica cu snec in cuplu cu presa continua b) Metoda de elaborare a vinurilor rosii prin macerare in cisterne rotative metalice termostatale.
